Harta comună a descoperirilor: 5 simțuri × 5 categorii de tradiție. Cum o folosim la finalul unui atelier, cum se leagă de Advent și ce facem cu datele.
Cutia Dorului este un mic muzeu senzorial al grupului: la finalul unui atelier, copiii spun ce au descoperit (un sunet, un miros, un gust, o textură, o mișcare) legat de o tradiție românească, iar facilitatorul îl trece pe o hartă comună. Peste săptămâni și luni, harta se umple. Nu e un joc cu puncte și nu are câștigători: întrebarea care o pune în mișcare este „ce mai lipsește de pe hartă?”.
Facilitatorul, proiectată în sală sau pe tabletă. Copiii spun, adultul scrie. Cei de 11–18 ani pot completa singuri, cu ghidare.
Pe serverul vostru, în cutia-dorului.html, împreună cu cutia-api.php. Toți facilitatorii văd aceeași hartă. Deschisă direct de pe calculator, fără server, e doar o variantă demo.
👂 AUZ👃 MIROS👅 GUST✋ ATINGERE💃 MIȘCARE
Simțurile sunt „lentila” prin care privim tradiția. Ideea centrală a programului: atenția exersată pe alte simțuri decât văzul.
🏡 Familie & sat · 🍲 Bucătărie · 🎶 Muzică & joc · 🧵 Port & meșteșug · 📖 Vorbe & povești
Categoria „Sărbători” din prima versiune a fost înlocuită: sărbătorile sunt acum calendare în Advent, iar „Vorbe & povești” e categorie nouă.
De exemplu „Miros + Bucătărie” înseamnă ce am mirosit legat de mâncarea de-acasă. Într-o căsuță pot fi mai multe descoperiri; apare cea mai recentă, iar contorul „+N mai multe” arată câte sunt. Bara „X / 25 carduri din hartă” arată câte căsuțe au măcar o descoperire.
Proiectați pagina. Întrebarea: „Ce am descoperit azi și în ce căsuță se potrivește?”. Dacă atelierul a fost pe un simț și o tradiție, alegeți căsuța corespunzătoare (vezi tabelul de mai jos). Căsuțele goale, cu „+”, sunt invitația grupului.
Fiecare spune un cuvânt sau o frază; nu se votează, nu se alege „cea mai bună”. Alegeți împreună formularea (în cuvintele copiilor). Copiii mici pot arăta sau mima; adultul traduce în cuvinte.
Apăsați căsuța, scrieți fraza și apăsați „Adaugă cardul”. Se aude un mic clinchet, iar căsuța se colorează. Detaliile (grupă, facilitator, atelier) sunt opționale, sub „+ adaugă detalii”.
Numărați ce s-a umplut și spuneți ce lipsește: „Nu avem încă nimic la Gust + Port & meșteșug. Ce am putea căuta data viitoare?”. Închideți cu 10 secunde de tăcere sau cu ritmul din palme, ca la orice atelier.
Fără nume de copii, fără poze, fără date personale. O descoperire aparține grupului. Nu ștergeți o descoperire pentru că v-a plăcut mai puțin. Dacă un copil nu vrea să spună nimic, e în regulă.
Advent-ul Dorului scrie în aceeași colecție ca Cutia. Ce înseamnă în practică:
Fiecare ușă de Advent are un simț și o categorie; când e logată, apare automat în căsuța corespunzătoare din Cutie. Cele 8 calendare, luate împreună, acoperă toate cele 25 de căsuțe.
Ușa poveștii și finalurile se salvează ca „Altceva”, deci nu ocupă căsuțe, dar se văd în lista de administrare. „Ideile pentru România” nu apar deloc în Cutie: au ecranul lor în Advent.
La atelierele care nu fac parte din Advent (de exemplu „Cu ochii închiși și mintea deschisă” sau „Scena Dorului”), Cutia rămâne ritualul de închidere. Alegeți căsuța potrivită și adăugați cardul.
Puteți completa o căsuță din Cutie înainte de a o parcurge în Advent. Ușa din Advent se bifează după categorie și sărbătoare, așa că o descoperire adăugată doar din Cutie nu bifează o ușă.
În fiecare căsuță e trecută sărbătoarea și titlul ușii, cu activitatea completă în Ghidul Advent. Pentru un atelier obișnuit, alegeți orice combinație și puneți întrebarea: „Ce am simțit sau am aflat, legat de această tradiție, cu acest simț?”.
În fișierul cutia-data.json, în același folder cu cele două fișiere. Se creează automat la prima adăugare. Pentru o copie de siguranță, descărcați fișierul.
Deschis direct de pe calculator (fără server), cutia-dorului-demo.html funcționează cu date de exemplu și nu salvează nimic. E bun ca să-l arătați colegilor înainte să-l urcați pe server.